Alegerile asumate
scris de Ioana MeștereluReading time: 3 minutede Ioana Meșterelu
Fiecare dintre noi are o listă de lucruri la care mintea spune „da” sau „nu” în mod automat, ca și când apasă aceleași butoane din inerție. De exemplu, poate că am fost obișnuiți să ne supunem opiniilor celorlalți, să tindem întotdeauna spre mai mult, să sacrificăm timpul nostru. Fără să ne dăm seama, a spune „da” se simte a fi parte din cine suntem și cum acționăm noi. Și poate că de multe ori ne ajută. În egală măsură, poate că mintea unora dintre noi este foarte obișnuită cu a spune „nu” unor lucruri care ies din rutina ei. Apasă acest buton atunci când vin oportunități care o sperie. „Nu” o să merg la o conferință unde sunt mulți oameni importanți. „Nu” o să îmi văd trupa preferată cântând pentru că îmi este teamă că nu voi avea cu cine să merg. „Nu” voi urma cariera viselor mele pentru că mă îngrijorează gândul că aș putea eșua. Și pe măsură ce se restrânge perimetrul acțiunilor automate, ale da-urilor, iar nu-urile se înmulțesc, poate că simțim cum viața noastră începe, treptat, să se micșoreze. Să devină o rutină din ce în ce mai îngustă.
Provocarea este de a face un pas în afara acestui automatism. De a vedea ceea ce ne dorim cu adevărat să facem. De exemplu, poate că acum vreau să spun „da” șansei de a cunoaște un grup de oameni noi sau de a mă muta într-un alt oraș pentru o lună. Poate că îmi doresc să spun „nu” și să ies din obișnuința de a aproba ceea ce spun ceilalți. Poate nu sunt de acord cu a-mi mai asuma sarcini în plus pentru că am suficiente. Poate că „nu” va avea forma renunțării la a sta mai mult decât anticipam într-o discuție la telefon. În aceste momente, ce este important e să îți înveți mintea să cântărească mai atent răspunsurile tale automate. Chiar e acest „nu” „nu”? Chiar vreau să spun „da” acum?
Poți folosi următorii pași pentru a verifica:
1. Uită-te la valori
Ce e important pentru mine să exprim în acest moment? În numele a ce îmi doresc să acționez acum? Cum vreau să îmi trăiesc viața? Ce fel de persoană vreau să fiu? Ce îmi voi dori în viitor să fi făcut acum?
2. Ascultă-ți emoțiile (și nevoile din spate)
De obicei, emoțiile au un mesaj important la care este posibil ca minții noastre să îi fie greu să ajungă. Poate că anxietatea mea îmi spune că e ceva foarte important pentru mine în acest context. Sau poate că anxietatea mea îmi spune că e un loc în care nu îmi doresc, de fapt, să merg. Poate furia îmi spune că ceva important pentru mine a fost încălcat. Mesajul pe care îl poartă emoțiile noastre trimite, uneori, spre o nevoie care a fost încălcată. Poate că e siguranță, predictibilitate sau competență. Poate că e asertivitate. Încearcă să vezi ce îți transmite emoția ta.
3. Alege asumat
O să ne vină să spunem fie „da”, fie „nu” la lucruri care ne sperie pentru că ne este greu să stăm cu emoții dificile care vin atunci când ne gândim la a refuza ceva, respectiv la a îndrăzni să facem ceva nou. Important este, însă, ca a spune „da” sau „nu” să poată ajunge să fie o alegere asumată. O alegere ghidată de valori, de experiențe, de nevoi. De conștientizarea a ceea ce ne face bine (și) în perspectivă. Va fi o alegere moment de moment. Va fi un antrenament continuu al abilității de a detecta un automatism. O construire constantă a altei direcții. A atenției către emoții. Către senzațiile din corp. Către tine însuți/însăți și viața pe care îți dorești să o trăiești.
